Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului
Protoieria Campulung
Parohia Flămânda, municipiul Câmpulung, jud. Argeş
Biserica Parohială ,,Adormirea Maicii Domnului”
Cod L.M.I. A.G.II.m.A.13527
I. 1.1. Parohia Flămânda
A. Istoricul comunităţii parohiale
Biserica ,,Flămânda”, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, este aşezată în partea răsăriteană a orașului Câmpulung Muscel, pe dealul Flămânda, de la care si-a luat si denumirea. Onomastica de Flămânda este legată de legenda care face trimitere la timpurile lui Negru-Vodă, întemeietorul Țării Românești, care, odată ajuns pe acest deal, a flămânzit. A doua posibilă denumire poate fi pusă pe seama stabilirii persoanelor paupere, pe parcursul Evului Mediu, la baza dealului, undeva la intersecţia str. Mărăști cu str. Mărășești. O a treia variantă o reprezintă înfiinţarea cimitirului orăşenesc din apropiere, cimitir perpetuu flămând. Din punct de vedere confesional, majoritatea covârșitoare a enoriaşilor sunt creştini ortodocşi. După cum arată documentele din viața bisericii secolelor XVII-XIX, schitul Mărculești, anterior actualului lăcaș de cult, a avut o frumoasă tradiţie legată de cultivarea milosteniei, a râvnei pentru învățătură și a cultului morţilor.
B. Istoricul bisericii parohiale
Pentru o expunere obiectivă a unor evenimente desfășurate cu mai bine de 50 de ani în urmă am folosit presa vremii, mai precis ziarul ,,Universul” apărut duminică, 27 septembrie a anului 1936. Din prima pagina a cunoscutei publicații un articol intitulat ,,Impresionantul accident de automobil al unor tineri în călătorie de nuntă”, a atras, cu siguranță, atenția cititorului. Astfel aflăm că în ziua de joi, 24 septembrie, a anului 1936, tânăra mireasă, Margareta Ștefănescu, se hotărâse să-și unească simțămintele de dragoste prin Sfânta Taină a Cununiei cu arhitectul Sorin Mincu, la Biserica Sf. Vineri din capitală. Nimic nu prevestea o tragedie! Familiile Ștefănescu și Mincu s-au retras, după evenimentul religios desfășurat la ora 12, la vila socrului mic, aflată pe Bulevardul Carol 53, împreună cu nașii tinerilor, familia celebrului nostru poet național, Octavian Goga. Aici urmau să petreacă alături de notabilitățile vremii! De altfel, au poposit și mirii pentru câteva ore. Fiică de senator, Margareta Ștefănescu purta o fină rochie cu trenă marca Valois, fiind coafată în stil Antoine și ținea în mâini, după cum putem remarca și din fotografiile timpului, câțiva crini. Degaja noblețe și surâdea încrezător. Mirele, fiu de primar al sectorului de Verde, A.D. Mincu, îmbrățișase o carieră în arhitectură. Cei doi proaspăt cununați doreau să petreacă luna de miere la moșia din Purcăreni. Ne putem imagina ultra selectă prezență a invitaților, fiindcă Gheorghe(Gică) Ștefănescu fusese și senator al P.N.Ț., proaspăt afiliat unei laturi radicale condusă de un anume Iunian. În apropierea localității Găești, venind din direcții opuse, automobilul mirilor intră în coliziune violentă cu un autocamion al firmei ,,Concordia”, din Ploiești. situația fiind generată prin depășirea imprudentă a ambilor șoferi al unui convoi de căruțe. Tamponarea, paradoxal, nu a cauzat nimic celor doi conducători auto, care au acuzat și o vizibilitate redusă generată de o pală de vânt. În urma accidentului, Margareta, va fi singura victimă, la numai 26 de ani. Ceilalți pasageri rămân teferi (Sorin Mincu cu o fractură la gamba dreaptă și câteva leziuni interne, iar din celălalt vehicul un anume inginer Mircea Marinescu într-o stare gravă dar stabilă). În așteptarea unui mijloc de transport care să o ducă pe mireasa întinsă pe șosea la spitalul din Găești, hemoragia venei jugulare provocată de un ciob al geamului, fără acordarea unui prim ajutor inspirat a a condus la decesul Margaretei. Nefericiții ei părinți își înmormântează unicul copil la Cimitirul Bellu, în ziua sâmbetei din 26 septembrie. Margareta e așezată în sicriu nou, alb și purtată pe ultimul drum îmbrăcată în rochia de mireasă, pe care, încă, se mai vedeau pete de sânge. Tragedia a făcut înconjurul ținutului și al țării! Toți localnicii vârstnici, puțini la număr, își mai amintesc această întâmplare încă și în ziua de azi. După înmormântare, Gheorghe Stefanescu începe să-și viseze fiica, rugându-l cu lacrimi în ochi: „Nu mă lasă singură în București! Fă-mi o casă pe deal și adu-mă înapoi, la Câmpulung…”. În cele din urmă, tatăl înțelege mesajul și ia hotărârea să ridice o biserică mare și frumoasă, în amintirea fiicei sale, chiar pe dealul Flămânda, acolo unde, cu aproape două sute de ani în urmă, Schitul Mărculești începuse să înzestreze fete sărace pentru măritiș. Fiind om bogat, Gheorghe Ștefănescu nu a precupețit niciun ban pentru această ctitorie! Piatra de temelie s-a pus în 1938, și, după numai doi ani, în 1940, deşi începuse cel de-al doilea război mondial, lăcașul era deja ridicat. Cunoscutul arhitect George Matei Cantacuzino a conceput biserica în stilul moldovenesc al Mușatinilor, cu care se înrudea prin strămoșii săi. Cei care au desăvârșit construcția din piatra albă de Albești au fost meșterii pietrari italieni, stabiliți la Câmpulung intre cele două războaie, Victor Mezzaroba, Luigi Pavoni și frații de Nicolo. Înainte de a fi încheiată pictura interioară, rămășițele pământești ale Margaretei Ștefănescu au fost deshumate, aduse la Câmpulung și așezate în biserica ridicată în amintirea ei, sub o lespede de mormânt, albă precum un voal de nuntă. În 1942, a plecat dintre cei vii și mama tragicei mirese, fiind așezată alături de fiica să, în același locaș. În anul 1948, pe data de 15 august, când se prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, patriarhul de atunci, Prea Fericitul Părinte Justinian Marina, avea să sfințească această ctitorie. De față se afla, singur, îmbătrânit și deja sărac, din cauza schimbării timpurilor, însuși ctitorul Gheorghe Ștefănescu, (ale cărui oseminte odihnesc astăzi lângă sotie și fiica, sub cea de-a treia lespede de piatră, cea de la intrare). Privită de departe, biserica pare o siluetă alba cioplită din stâncă de Albești și prin poziție domină întreg orașul. Turla și zidurile sunt lucrate numai din blocuri de piatră, zidite cu multă măiestrie iar biserica este zidită în formă de cruce greacă înscrisă, cu următoarele dimensiuni: 34 m. lungime şi 8,5 m. lățime. Este acoperită, în cea mai mare parte, cu tablă de aramă. Biserica are o singură turlă, un pridvor. Naosul și pronaosul sunt luminate de ferestre înalte și recent pictate. Altarul este spațios și luminos. Catapeteasma și strănile sunt lucrate numai din piatră de Albești, sculptate. Pe tâmplă sunt pictate medalioane cu scene din Biblie. Zidurile interioare ale bisericii sunt lucrate din cărămidă, peste care s-a dat tencuiala și s-a făcut pictura unui anume Gheorghe Popescu, din București. Acesta a lucrat în frescă , sub stil neobizantin, intre anii 1945-1946. Antrepriza bisericii a obținut-o frații italieni De Nicolo, iar meșterii pietrari: Luigi Pavoni, Ioniță Zidarul și alții și-au pus amprenta alături de dulgherul Tică Pârșan. Iată textul pisaniei dăltuit în piatră, pe zid,deasupra uşii de la intrare: ,,ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ CU HRAMUL ,,ADORMIREA MAICII DOMNULUI” RIDICATU-S-A DIN TEMELIE ÎN ANII 1938-1940, PRIN OSÂRDIA ŞI CU CHELTUIALA BUNULUI CREŞTIN GHEORGHE ŞTEFĂNESCU DIN CÂMPULUNG, ÎN MEMORIA FIICEI SALE ‘MARGARETA’, RĂPITĂ DE MOARTE NĂPRASNICĂ ÎN ZIUA NUNȚII EI ȘI ÎNMORMÂNTATĂ ÎN HAINĂ ÎNFRUMUSEȚATĂ DE MIREASĂ ÎN INTERIORUL BISERICII. VREDNICE SUNT DE AMINTIT ȘI DONAȚIILE ENORIAȘILOR ‘FLĂMÂNDA’, ÎN FRUNTE CU FOSTUL PREOT GHEORGHE BĂNĂȚEANU, SUCCEDAT DE NOUL PAROH MARIN DANA, PRECUM ȘI ALE CLERULUI MUSCELEAN ȘI ALȚI CREȘTINI BINEVOITORI. SFINȚITU-S-A ACEST MĂREȚ LOCAȘ ÎN ZIUA DE 10 OCTOMBRIE 1948 DE CĂTRE ÎNALT PREA SFINȚITUL PATRIARH IUSTINIAN. DUMNEZEU SĂ RĂSPLĂTEASCĂ JERTFELE TUTUROR , PRECUM ȘI OSTENELILE CELOR CE VIN SĂ SE ROAGE AICI CU FRICA DE DUMNEZEU, CU CREDINȚĂ ȘI CU DRAGOSTE NEFĂȚARNICĂ . AMIN. Prin arhitectura ei, noua biserică de pe Flămânda este socotită un măreț monument arhitectural, iar prin poziționarea ei formează un punct de atracție pentru vizitatori și credincioși. În fața bisericii se află clopotnița construită sub păstorirea preotului Aurelian Nicolaescu, din cărămidă tencuită, în care sunt așezate 2 clopote.
Preoţii slujitori la această sfântă biserică au fost:
1. Gheorghe Bănăţeanu 1914 – 1947
2. Marin Dana 1947 – 1977
3. Aurelian Nicolaescu 1977 – 1994. În prezent slujesc aici, prin binecuvântarea lui Dumnezeu și oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Părinte Arhiepiscop CALINIC, preoții: Marian Diniţoiu (paroh) şi Vasile Miloiu (preot coslujitor).
Cântăreții bisericii, care s-au evidențiat pe parcursul timpului, au fost:
1. Spiridon Stoicescu 1930 – 1972
2. Alexandru Olteanu 1988 – 2000
3. Ionuț Roșca 2018 – prezent.
Ca epitropi, s-au remarcat, în perioada slujirii părintelui Nicolaescu, Ioniţă Zidaru şi Ion Bărboi. În prezent este important suportul oferit, inclusiv la strană, din partea domnului epitrop Gabriel Stoicescu.
C. Cimitirul
Deși aflat pe proprietatea inițială a bisericii Flămânda, după cum este atestat documentar în 1935, cimitirul municipal înregistrează aproximativ 5000 de morminte, situate pe cca. 6,5 ha. de teren. Odată cu 1997, la iniţiativa preotului Marian Diniţoiu, s-a deschis cimitirul parohial, care, în prezent, deţine cca. 480 locuri de veci, situate în amonte de cimitirul municipal. De asemenea, se cuvine a fi menţionat şi ansamblul funerar Flămânda, din fața bisericii, unde sunt înhumate trupurile notabilităților câmpulungene, precum: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Nae Paul, Sache Nicolau, Iancu Anastase, Grigore Iorgulescu, alături de preoții slujitori ai bisericii: Gheorghe Bănăţeanu, Marin Dana, Aurelian Nicolaescu.
D. Activităţi culturale şi filantropice.
Dacă, din punct de vedere cultural, amplasamentul bisericii nu a permis o emulaţie cărturărească şi o misiune catehetică de anvergură, frecventată fiind de cca. 30 de persoane la sfintele slujbe, nu acelaşi lucru s-a petrecut pe plan filantropic. Pe parcursul timpului, biserica s-a implicat activ în ajutorarea oamenilor sărmani, a copiilor defavorizaţi, a unor instituţii şi aşezăminte cu persoane aflate în diferite forme de handicap, cu ajutoare financiare şi produse alimentare. Totodată s-a răspuns neprecupeţit la toate acţiunile umanitare solicitate de Protoierie sau Arhiepiscopie.
E. Profilul actual al parohiei.
Câmpulungul, ca şi alte localităţi ale ţării, trece printr-o gravă recesiune economică, socială, demografică şi spirituală, în urma evenimentelor petrecute după 1989. Deşi s-a menţionat numărul celor 520 de familii, s-au luat în calcul efectiv gospodăriile aflate în blocurile din cartierul Flămânda. La misiunile desfășurate cu prilejul Bobotezei, Înălțării Sfintei Cruci şi a Izvorului Tămăduirii absenteismul constatat ne îndeamnă să concluzionăm că oamenii de aici,fie că sunt indiferenţi, fie aparţin altor culte.
Surse bibliografice
1. C. D. Aricescu, Istoria Câmpulungului. Prima rezidenţă a României. Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2013.
2. Preot Ioan Răuţescu, Câmpulung Muscel. Monografie istorică. Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2009.
3. Ion Popescu-Argeşel, Mănăstirile şi bisericile din Muscel la cumpăna dintre milenii. Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2000.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați prin site. Dintre acestea, cookie-urile clasificate ca fiind necesare sunt stocate în browserul dvs., deoarece sunt esențiale pentru funcționarea funcționalităților de bază ale site-ului web. De asemenea, folosim cookie-uri terțe care ne ajută să analizăm și să înțelegem modul în care utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browser-ul dvs. numai cu acordul dumneavoastră. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate afecta experiența dvs. de navigare.
Cookie-urile funcționale ajută la îndeplinirea anumitor funcționalități, cum ar fi partajarea conținutului site-ului web pe platformele de socializare, colectarea de feedback și alte caracteristici ale terților.
Cookie-urile de performanță sunt folosite pentru a înțelege și analiza indicii cheie de performanță ai site-ului web, ceea ce ajută la oferirea unei experiențe mai bune utilizatorilor pentru vizitatori.
Cookie-urile analitice sunt utilizate pentru a înțelege modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul web. Aceste cookie-uri ajută la furnizarea de informații despre valori, numărul de vizitatori, rata de respingere, sursa de trafic etc.
Cookie-urile publicitare sunt utilizate pentru a oferi vizitatorilor reclame și campanii de marketing relevante. Aceste cookie-uri urmăresc vizitatorii de pe site-uri web și colectează informații pentru a oferi reclame personalizate.
Alte cookie-uri necategorizate sunt cele care sunt analizate și nu au fost încă clasificate într-o categorie.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul web să funcționeze corect. Aceste cookie-uri asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului web, în mod anonim.