Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului

Protoieria Campulung

Parohia Flămânda, municipiul Câmpulung, jud. Argeş

Biserica Parohială ,,Adormirea Maicii Domnului”

Cod L.M.I. A.G.II.m.A.13527

I. 1.1. Parohia Flămânda
A. Istoricul comunităţii parohiale

Biserica ,,Flămânda”, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, este aşezată în partea răsăriteană a orașului Câmpulung Muscel, pe dealul Flămânda, de la care si-a luat si denumirea. Onomastica  de Flămânda este legată de legenda care face trimitere la timpurile lui Negru-Vodă, întemeietorul Țării Românești, care, odată ajuns pe acest deal, a întârziat și a flămânzit. A doua posibilă denumire poate fi pusă pe seama stabilirii persoanelor paupere, pe parcursul Evului Mediu, la baza dealului, undeva la intersecţia str. Mărăști cu str. Mărășești. O a treia variantă o reprezintă înfiinţarea cimitirului orăşenesc din apropiere, cimitir veşnic flămând. Din punct de vedere confesional, majoritatea covârșitoare a enoriaşilor sunt creştini ortodocşi. După cum arată documentele din viața bisericii secolelor XVII-XIX, schitul Mărculești, anterior actualului lăcaș de cult, a avut o frumoasă tradiţie legată de cultivarea milosteniei, a râvnei pentru învățătură și a cultului morţilor.

B. Istoricul bisericii parohiale 

În data de 26 septembrie, din anul 1936, într-o zi de sâmbătă, tânăra mireasă, Margareta Ștefănescu, venea, cu alai mare spre vila Florica, pentru a nunti, alături de proaspătul soț, fiu al unui renumit arhitect, Ion Mincu,  din capitala țării. Fiica Elenei Luiza și a boierului filantrop Gheorghe Ștefănescu, unul dintre cei mai bogați oameni din județul Muscel, făcuse cununia religioasă la București și se îndrepta spre Ștefănești, unde servitorii tocmai încheiaseră pregătirile pentru petrecerea de nuntă de la conac, la care era invitată lumea bună a târgului și protipendada bucureșteană. Nimic nu anunța un dezastru. Și, în localitatea Găești, automobilul mirilor intră în coliziune cu un cap de pod, situație provocată de o volbură de praf a drumului nepietruit. În urma accidentului, nevinovata Margareta, îmbrăcată în rochie de mireasă, este singura victimă, la numai 26 de ani. Ceilalți pasageri rămân teferi. Îngroziți de aceasta tragică întâmplare, nefericiții părinți își înmormântează unicul copil la Cimitirul Bellu. Margareta e așezată în sicriu nou, alb și purtată pe ultimul drum îmbrăcată în rochia de mireasă, pe care, încă, se mai vedeau pete de sânge. Tragedia a făcut înconjurul ținutului și ațării! Toți localnicii vârstnici, puțini la număr, își mai amintesc această întâmplare încă și în ziua de azi. După înmormântare, Gheorghe Stefanescu începe să-și viseze fiica, rugându-l cu lacrimi în ochi: „Nu mă lasă singură în București! Fă-mi o casă pe deal și adu-mă înapoi, la Câmpulung…”. În cele din urmă, tatăl înțelege mesajul și ia hotărârea să ridice o biserică mare și frumoasă, în amintirea fiicei sale, chiar pe dealul Flamanda, acolo unde, cu aproape doua sute de ani în urmă, Schitul Mărculești începuse să înzestreze fete sărace pentru măritiș. Fiind om înstărit, Gheorghe Ștefănescu nu a precupețit niciun ban pentru această ctitorie! Piatra de temelie s-a pus în 1938, și după numai doi ani, în 1940, deşi începuse cel de-al doilea război mondial, lăcașul era deja ridicat. Cunoscutul arhitect George Matei Cantacuzino a conceput biserica în stilul moldovenesc al Mușatinilor, cu care se înrudea prin strămoșii săi. Cei care au desăvârșit construcția din piatra albă de Albești au fost meșterii pietrari italieni, stabiliți la Câmpulung intre cele două războaie, Victor Mezzaroba, Luigi Pavoni și frații de Nicolo. Înainte de-a fi încheiată pictura interioară, rămășițele pământești ale Margaretei Ștefănescu au fost deshumate, aduse la Câmpulung și așezate în biserica ridicată în amintirea ei, sub o lespede de mormânt, albă precum un voal de nuntă. În 1942, a plecat dintre cei vii și mama tragicei mirese, fiind așezată alături de fiica să, în același locaș. În anul 1948, pe data de 15 august, când se prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, patriarhul de atunci, Părintele Justinian Marina, avea să sfințească această ctitorie. De față se afla, singur, îmbătrânit și deja sărac, din cauza schimbării timpurilor, însuși ctitorul Gheorghe Ștefănescu, ( ale cărui oseminte odihnesc astăzi lângă sotie și fiica, sub cea de-a treia lespede de piatră, cea de la intrare).       Privită de departe, biserica pare o siluetă alba cioplită din stancă de Albești și prin poziția ei domină întreg orașul. Turla și zidurile sunt lucrate numai din blocuri de piatră, zidite cu multă măiestrie iar biserica este zidită în formă de cruce greacă înscrisă, cu următoarele dimensiuni: 34 m. lungime şi 8,5 m. lățime. Este acoperită, în cea mai mare parte, cu tablă de aramă. Biserica are o singură turlă, un pridvor. Naosul și pronaosul sunt luminate de ferestre înalte și recent pictate. Altarul este spațios și luminos. Catapeteasma și strănile sunt lucrate numai din piatră de Albești, sculptate. Pe tâmplă sunt pictate medalioane cu scene din Biblie. Zidurile interioare ale bisericii sunt lucrate din cărămidă pe care s-a dat tencuiala și s-a făcut pictura, care îi aparține unui anume Gneorghe Popescu din București. Acesta a lucrat în frescă , sub stil neobizantin, intre anii 1945-1946. Antrepriza bisericii a obținut-o frații italieni De Nicolo, iar meșterii pietrari: Luigi Pavoni, Ioniță Zidarul și alții și-au pus amprenta alături de dulgherul Tică Pârșan. Iată textul pisaniei dăltuit în piatră, pe zid,deasupra uşii de la intrare: ,,ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ CU HRAMUL ,,ADORMIREA MAICII DOMNULUI” RIDICATU-S-A DIN TEMELIE ÎN ANII 1938-1940, PRIN OSÂRDIA ŞI CU CHELTUIALA BUNULUI CREŞTIN GHEORGHE ŞTEFĂNESCU DIN CÂMPULUNG, ÎN MEMORIA FIICEI SALE ‘MARGARETA’, RĂPITĂ DE MOARTE NĂPRAZNICĂ ÎN ZIUA NUNŢII EI ŞI INMORMÂNTATĂ ÎN HAINĂ ÎNFRUMUSEŢATĂ DE MIREASĂ ÎN INTERIORUL BISERICII. VREDNICE SUNT DE AMINTIT ŞI DONAŢIILE ENORIAŞILOR ‘FLAMÂNDA’, ÎN FRUNTE CU FOSTUL PREOT GHEORGHE BĂNĂŢEANU, SUCCEDAT DE NOUL PAROH MARIN DANA, PRECUM ŞI ALE CLERULUI MUSCELEAN ŞI ALŢI CREŞTINI BINEVOITORI. SFINŢITU-S-A ACEST MAREŢ LOCAŞ ÎN ZIUA DE 10 OCTOMBRIE 1948 DE CĂTRE ÎNALT PREA SFINŢITUL PATRIARH IUSTINIAN. DUMNEZEU SĂ RĂSPLĂTEASCĂ JERTFELE TUTUROR , PRECUM ŞI OSTENELILE CELOR CE VIN SĂ SE ROAGE AICI CU FRICA DE DUMNEZEU CU CREDINŢĂ ŞI CU DRAGOSTE NEFĂŢARNICĂ . AMIN.                             Prin arhitectura ei, noua biserică de pe Flămânda este socotită un măreț monument arhitectural, iar prin poziționarea ei formează un punct de atracție pentru vizitatori și credincioși. În fața bisericii se află clopotnița construită sub păstorirea preotului Aurelian Nicolaescu, din cărămidă tencuită, în care sunt așezate 2 clopote.
Preoţii slujitori la această sfântă biserică au fost:
1. Gheorghe Bănăţeanu 1914 – 1947
2. Marin Dana 1947 – 1977
3. Aurelian Nicolaescu 1977 – 1994.                                                                           În prezent slujesc aici prin binecuvântarea lui Dumnezeu și oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Părinte Arhiepiscop CALINIC, preoții: Marian Diniţoiu (paroh) şi Vasile Miloiu (preot coslujitor).
Cântăreţii bisericii care s-au evidenţiat pe parcursul timpului, au fost:
1. Spiridon Stoicescu 1930 – 1972
2. Alexandru Olteanu 1988 – 2000
3. Ionuț Roșca 2018 – prezent.
Ca epitropi, s-au remarcat, în perioada slujirii părintelui Nicolaescu, Ioniţă Zidaru şi Ion Bărboi. În prezent se simte un real interes și suport, inclusiv la strană, din partea familiei domnului epitrop Gabriel Stoicescu.

C. Cimitirul

Deşi aflat pe proprietatea bisericii Flămânda, după cum este atestat documentar în 1935, cimitirul municipal deţine aproximativ 4500 de morminte, situate pe cca. 6,5 ha. de teren. Odată cu 1997, la iniţiativa preotului Marian Diniţoiu, s-a deschis cimitirul parohial, care, în prezent, deţine cca. 450 locuri de veci, în amonte de cimitirul municipal.
De asemenea, se cuvine a fi menţionat şi ansamblul funerar Flămânda, din faţa bisericii, unde sunt înhumate trupurile notabilităţilor câmpulungene, precum: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Nae Paul, Sache Nicolau, Iancu Anastase, Grigore Iorgulescu, alături de preoţii slujitori ai bisericii: Gheorghe Bănăţeanu, Marin Dana, Aurelian Nicolaescu.

D. Activităţi culturale şi filantropice.

Dacă, din punct de vedere cultural, amplasamentul bisericii nu a permis o emulaţie cărturărească şi o misiune catehetică de anvergură, frecventată fiind de cca. 30 de persoane la sfintele slujbe, nu acelaşi lucru s-a petrecut pe plan filantropic. Pe parcursul timpului, biserica s-a implicat activ în ajutorarea oamenilor sărmani, a copiilor defavorizaţi, a unor instituţii şi aşezăminte cu persoane aflate în diferite forme de handicap, cu ajutoare financiare şi produse alimentare. Totodată s-a răspuns neprecupeţit la toate acţiunile umanitare solicitate de Protoierie sau Arhiepiscopie.

E. Profilul actual al parohiei.

Câmpulungul, ca şi alte localităţi ale ţării, trece printr-o serioasă recesiune economică, socială, demografică şi spirituală, în urma evenimentelor petrecute după 1989. Deşi s-a menţionat cifra de 520 de familii, s-au luat în calcul efectiv gospodăriile aflate în blocurile din cartierul Flămânda, la misiunile desfăşurate cu prilejul bobotezei, sfintei cruci şi a izvorului tămăduirii nu suntem primiţi decât de 40% dintre proprietarii din aceasta zonă, fie că nu sunt prezenţi, fie că manifestă indiferenţă sau aparţin altor culte.

F. Date de contact. Adresa parohiei: Str. Flămânda nr. 8, Câmpulung Muscel, jud. Arges, cod 115100. tel: 0744185962 – preot Marian Diniţoiu sau 0722600889 –– preot Vasile Miloiu.

Surse bibliografice
1. C. D. Aricescu, Istoria Câmpulungului. Prima rezidenţă a României. Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2013.
2. Preot Ioan Răuţescu, Câmpulung Muscel. Monografie istorică. Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2009.
3. Ion Popescu-Argeşel, Mănăstirile şi bisericile din Muscel la cumpăna dintre milenii. Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2000.